Mestecam, mestecam

           Mariuca a invatat sa mestece. In sfarsit a descoperit ca mancarea are nevoie de un mic ajutor ca sa ajunga din gura in stomac. Initial deschidea gura, primea papa, dar ramanea cu gura deschisa, zambind la mine. Sa stiti ca mestecatul nu-i lucru usor. Dar odata invatat, treaba merge ca pe roate. Uneori o surprind mestecand in gol. Cred ca vrea sa devina specialista in ale mestecatului :)

           Acum ca s-a prins cum sta treaba deschide gura mare, mare cand vede lingurita. Se mai intampla insa sa aiba si zile mai proaste, si atunci ca sa nu se plictiseasca ii cant diverse cantecele (compozitie proprie, cover-uri in mare parte) precum:

"A, a, a, Maria papa, da

Biscuit Croco si mere

Mari papa cu placere

A, a, a Maria papa da"

        Adaptat la melodia "A, a, a, acum e toamna da "  http://www.trilulilu.ro/astt/14b00b4ef21293

sau:

"Lingurita vine, vine

Cu mancare pentru tine"

       adaptat la melodia de la refrenul cantecului "Iepurasul fuge, fuge" 

http://www.youtube.com/watch?v=6dI6QXV9yAU&feature=related 

Ghid alimentar pentru bebelusi

         Cum papam
                         by AnaMaria Georgiana
                      

 1. Ne relaxam, ca sa avem o atitudine binevoitoare fata de mancare.

2. Deschidem gura...

3. Prindem lingurita si gustam un pic

4. Daca e buna, o roadem cu incredere

5. Nu ne grabim, savuram momentul.

Persoana care ne da sa mancam oricum nu are alta treaba.

6. Dupa ce am terminat inchidem ochii ca sa spunem rugaciunea de multumire pentru masa.

7. Ii zambim inocent persoanei care ne hraneste ca sa nu-si piarda rabdarea.



             

 

          

Preferinte culinare

           Dupa ce Maria a implinit cinci luni si jumatate am inceput sa ii introduc si alte alimente in afara de laptic. Pana pe la sase luni i-am dat numai suc de morcov, de mar si de portocala (separate, ca sa nu se constipe) si supa de radacinoase strecurata (in care am adaugat si un cartof, desi regulile diversificarii prevedeau intai introducerea dovlecelului, apoi a cartofului).
           Incepand cu varsta de sase luni am inceput sa ii dau fructul cu pulpa cu tot, sub forma de piure. In topul preferintelor se afla marul, simplu sau combinat cu biscuite sau banana. Am incercat si cu mar copt dar a refuzat. Nu i-a placut nici simplu, nici combinat cu zeama de portocala. Am renuntat, si o sa incerc peste o saptamana. Astazi i-am dat cateva lingurite de piersica. Se pare ca piersica ii place :).  O alta mancare extrem de delicioasa este marul cu biscuite si cu degetel:

           
                        O sa incerc sa ii dau si branzica preparata in casa din lapte de vaca si calciu lactic.
            De ieri am inceput sa ii dau calciu. I-l administrez cu lingurita. Ma asteptam sa refuze, pentru ca are un gust care imi displace si mie. Se pare insa ca n-o deranjeaza. A luat cumintica jumatate de fiola fara proteste deosebite.

***

             Astazi a reusit sa imi inchida tocul de ochelari. Am ramas uimita deoarece nu credeam ca poate. Si m-am bucurat ca nu si-a prins degetele in el. E din ce in ce mai activa. Prinde toate obiectele din jur.
             Ieri a deschis cartea pe care o lasasem pe pat in apropierea ei. Am lipsit din camera doar un minut. Mototolise cateva pagini si se straduia sa le manance.

Lalaţiune extra matinală

           4.30 dimineaţa. Din pătuţ se aud foşnete, lovituri înăbuşite în saltea, şi binecunoscutul zgomot al suptului degeţelului... Mă trezesc cu ochii cârpiţi de somn. O iau pe Maria din pătuţ. E încă adormită, dar are degetul în gura. Suge cu disperare din el. Ne aşezăm împreună în pat. O conving să lase degetul ca să pape lăptic. Se conformează repede.
            Timp de un sfert de oră ea papa cu ochii închişi, eu moţăi.
            Realizez fericită că a terminat de supt şi încă mai doarme. Cobor tiptil din pat. Mă mişc silenţios. O aşez în pătuţ cu infintă grijă să n-o trezesc. Sting veioza şi mă bag repede în pat până nu-mi fuge fărâma de somn care mi-a rămas.
             Şi deodată, în liniştea nopţii se aude un "Aaaaaaa" drăgălaş...  Apoi un "aaaaggg" urmat de un căscat prelung şi iar "aaaaaaaa" şi "eeee"...
             Refuz să mă ridic din pat în speranţa că Maria va adormi singurică.
             Maria îşi continuă insă discursul, chiar şi în lipsa audienţei.
             În cele din urmă cedez. O iau din nou în braţe. După ce am jucat rolul mesei, trebuie să joc şi rolul patului, şi s-o adorm. Asta e. Mă conformez. Mă întind în pat, o aşez pe Maria pe burtică, peste mine. Ne legănăm împreună până adoarme bine de tot. Apoi o aşez în pătuţul ei, sperând că va rămâne adormită. De data asta speranţele nu-mi sunt înşelate.
            E 5.30. Noapte bună, mami!

PS: Lalaţiunea reprezintă o fază prelingvistică, superioară gânguritului şi este o expresie articulată, care constă dintr-o intensă emisie de vocale fără semnificaţie intenţională. Conduce spre faza de verbiaj.

    

Miscare

            Candva un doctor mi-a spus ca miscarea inseamna viata. Mariuca e plina de viata.
            De exemplu, azi de dimineata (ora 5) am gasit-o stand de-a latul patutului, agitandu-si manutele si piciorusele in incercarea de a prinde jucariile atarnate deasupra. Cand a adormit (ora 2) o asezasem normal, de-a lungul patutului. Numai ea stie cum s-a rotit la 90 de grade. Si nici macar nu statea comod, deoarece patutul are 60 de centrimetri latime, pe cand ea masoara 66 de cm lungime.
             Intotdeauna o asez in patut pe spate sau pe o parte. Dimineata o gasesc pe burtica.
             Manutele ei nu au astampar. Le agita tot timpul. Fie si doar ca sa-si prinda piciorusele si sa le duca la gura (in caz ca nu are prin apropiere alte obiecte mai interesante). Cand papa laptic una din manute exploreaza mediul inconjurator: bluza pe care o port, o suvita de par (uneori trage fara mila, in alte dati ma mangaie pe par), fata mea, ochelarii (cred ca o sa renunt la ei in timpul alaptarii) sau urechiusa ei, pe care o pliaza in toate modurile posibile.
             Cand o iau in brate isi intoarce capul cu iuteala dintr- o parte intr-alta. Abia am timp sa ma feresc sa nu ne ciocnim cap in cap. (Nu anunta). De la mine din brate se apleaca dupa toate lucrurile care-i atrag atentia, si intinde manutele dupa ele. De fapt se intinde cu totul, si trebuie sa am grija sa nu-mi scape.